{"id":4098,"date":"2021-09-15T08:31:28","date_gmt":"2021-09-15T06:31:28","guid":{"rendered":"https:\/\/autismhope.md\/?p=4098"},"modified":"2021-09-15T08:38:53","modified_gmt":"2021-09-15T06:38:53","slug":"terapia-tulburarilor-de-limbaj","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/autismhope.md\/ru\/2021\/09\/15\/terapia-tulburarilor-de-limbaj\/","title":{"rendered":"Terapia tulbur\u0103rilor de limbaj"},"content":{"rendered":"<div data-elementor-type=\"wp-post\" data-elementor-id=\"4098\" class=\"elementor elementor-4098\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<section class=\"elementor-section elementor-top-section elementor-element elementor-element-2beb98c elementor-section-boxed elementor-section-height-default elementor-section-height-default\" data-id=\"2beb98c\" data-element_type=\"section\">\n\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-container elementor-column-gap-default\">\n\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-column elementor-col-100 elementor-top-column elementor-element elementor-element-a9b34e4\" data-id=\"a9b34e4\" data-element_type=\"column\">\n\t\t\t<div class=\"elementor-widget-wrap elementor-element-populated\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-element elementor-element-dad7b38 elementor-widget elementor-widget-text-editor\" data-id=\"dad7b38\" data-element_type=\"widget\" data-widget_type=\"text-editor.default\">\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-widget-container\">\n\t\t\t<style>\/*! elementor - v3.15.0 - 20-08-2023 *\/\n.elementor-widget-text-editor.elementor-drop-cap-view-stacked .elementor-drop-cap{background-color:#69727d;color:#fff}.elementor-widget-text-editor.elementor-drop-cap-view-framed .elementor-drop-cap{color:#69727d;border:3px solid;background-color:transparent}.elementor-widget-text-editor:not(.elementor-drop-cap-view-default) .elementor-drop-cap{margin-top:8px}.elementor-widget-text-editor:not(.elementor-drop-cap-view-default) .elementor-drop-cap-letter{width:1em;height:1em}.elementor-widget-text-editor .elementor-drop-cap{float:left;text-align:center;line-height:1;font-size:50px}.elementor-widget-text-editor .elementor-drop-cap-letter{display:inline-block}<\/style>\t\t\t\t<div class=\"item_fulltext\"><p>La \u00eenceput, copilul \u00eenva\u0163\u0103 pronun\u0163area sunetelor prin imita\u0163ie \u015fi prin joc, apoi realizeaz\u0103 cuvintele, propozi\u0163iile \u015fi frazele. \u00cen acest proces de \u00eensu\u015fire a limbajului oral, aproape to\u0163i copiii mici prezint\u0103 probleme de tip dislalic. Unele trec neobservate, dar altele, netratate la timp pot crea complexe, pot \u00eempiedica \u00eenv\u0103\u0163area \u015fcolar\u0103 \u015fi pot constitui o piedic\u0103 \u00een procesul dezvolt\u0103rii personale.<\/p><p>Logopedia a ap\u0103rut ca necesitate de a sintetiza cunostiintele despre limbaj \u015fi de a elabora procedee specifice pentru stimularea \u015fi corectarea vorbirii. Aceast\u0103 ramur\u0103 \u015ftiin\u0163ific\u0103 aflat\u0103 \u00eentre psihologie \u015fi pedagogie \u00ee\u015fi are sursele \u00eenc\u0103 din antichitate, asta pentru c\u0103 din toate timpurile au existat oameni care s\u0103 se confrunte cu dificult\u0103\u0163ile de vorbire.<\/p><p><strong>Cele mai \u00eent\u00e2lnite tulbur\u0103ri de limbaj la copiii de v\u00e2rst\u0103 pre\u015fcolar\u0103 \u015fi \u015fcolar\u0103 sunt: <\/strong><\/p><p><strong>Tulbur\u0103rile de pronun\u0163ie:<\/strong> este afectat\u0103 pronun\u0163ia unuia sau a mai multe sunete: dislaliile, rinonaliile, dizartria<\/p><p><strong>Tulbur\u0103rile de ritm \u015fi fluen\u021b\u0103 :<\/strong> b\u00e2lb\u00e2iala, tahilalia: vorbirea accelerat\u0103, bradilalia: vorbirea foarte lent\u0103<\/p><p><strong>Tulbur\u0103ri ale limbajului scris-citit:<\/strong> dislexo-disgrafia<\/p><p>Dislaliile reprezint\u0103 cele mai frecvente tulbur\u0103ri de limbaj \u00eent\u00e2lnite la copiii de gr\u0103dini\u0163\u0103. Dislalia const\u0103 \u00een deformarea, substituirea, omiterea, \u00eenlocuirea sau inversarea anumitor sunete \u00een vorbirea spontan\u0103 c\u00e2t \u015fi \u00een cea reprodus\u0103. Sunetele cele mai frecvent afectate sunt consoanele, \u00een special cele care apar mai t\u00e2rziu \u00een vorbirea copilului R, S, S, L,J, Z.\u00a0 Este important de \u015ftiut c\u0103 exist\u0103 sunete cu puncte de articulare apropiat\u0103 care formeaz\u0103 &#8222;perechi&#8221;: &#8222;R \u015fi L&#8221;, &#8222;F \u015fi V&#8221;, &#8222;C \u015fi G&#8221;, &#8222;S \u015fi Z&#8221;, &#8222;S \u015fi J&#8221;, &#8222;T \u015fi D&#8221; etc. De multe ori, c\u00e2nd copilul nu poate emite unul dintre sunetele unei perechi, \u00eel \u00eenlocuie\u015fte cu cel\u0103lalt. De exemplu, atunci c\u00e2nd copilul nu poate emite sunetul &#8222;R&#8221; va spune \u00een loc de &#8222;rat\u0103&#8221; &#8222;lat\u0103&#8221;.<\/p><p>Cauzele acestor tulbur\u0103ri pot fi determinate de malforma\u0163ii ale organelor care participa la actul vorbirii( buze, limba, maxilare, bolt\u0103 palatin\u0103, din\u0163i), modelul verbal gre\u015fit al p\u0103rintelui, educatoarei, pe care copilul \u015fi-l \u00eensu\u015fe\u015fte prin imita\u0163ie. \u00cenc\u0103 de bebelu\u015f \u015fi se continu\u0103 \u00een copil\u0103ria mic\u0103, p\u0103rin\u0163ii, bunicii se adreseaz\u0103 folosind multe diminutive \u015fi astfel se ajunge \u00een situa\u0163ia \u00een care copilul pronun\u0163\u0103 defectuos pentru a se alinta. Ori c\u00e2t de dr\u0103gu\u0163 \u015fi haios, poate p\u0103rea, nu este bine s\u0103 \u00eencuraja\u0163i acest comportament verbal.<\/p><p>P\u00e2n\u0103 la v\u00e2rsta de 3 ani \u015fi jum\u0103tate\/ 4 ani aceste dificult\u0103\u0163i de a pronun\u0163a corect sunetele \u015fi cuvintele nu sunt problematice pentru c\u0103 sunt datorate particularit\u0103\u0163ilor sistemului nervos central \u015fi nematuriz\u0103rii aparatului fonoarticulator. Dup\u0103 aceast\u0103 v\u00e2rst\u0103 copilul are &#8222;instrumentele&#8221; necesare pentru a vorbi corect \u015fi, dac\u0103 nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 a\u015fa, este cazul s\u0103 v\u0103 adresa\u0163i unui logoped.<\/p><p><strong>Terapia tulbur\u0103rilor de limbaj cuprinde activit\u0103\u0163i care impun o dezvoltare armonioas\u0103 a mai multor planuri: <\/strong><\/p><ul><li>Exerci\u0163ii generale ( imitarea mersului, mi\u015fc\u0103ri ale bra\u0163elor \u015fi g\u00e2tului\u00a0 \u015fi rotirea acestora, imitarea aplaudatului, exerci\u0163ii pentru \u00eent\u0103rirea musculaturii toracice \u015fi abdominale, etc).<\/li><li>\u00cen func\u0163ie de diagnostic, se pot efectua exerci\u0163i de gimnastic\u0103 cu diferte p\u0103r\u0163i ale corpului. De exemplu, \u00een tulbur\u0103rile limbajului scris se exerseaz\u0103 bra\u0163ul, m\u00e2na, degetele)<\/li><\/ul><p><strong>Mobilitatea aparatului fonoarticulator : <\/strong><\/p><ul><li>Exerci\u0163ii de mobilitate a maxilarelor : exerci\u0163ii de \u00eenchidere\/ deschidere a gurii, exerci\u0163ii de cobor\u00e2re \u015fi ridicare a maxilarelor, mu\u015fc\u0103tura,<\/li><li>Exerci\u0163ii de mobilitate pentru limba: jocuri cu limba : \u201episica bea lapte\u201e , tic-tac-ul ceasului, pronun\u0163area repetat\u0103 \u015fi rapid\u0103 a silabei \u201ela\u201d<\/li><li>Exerci\u0163ii pentru buze \u015fi obraji: mi\u015fc\u0103ri de sugere a obrajilor, mi\u015fc\u0103ri de tuguire a buzelor, vibrarea buzelor, z\u00e2mbet, umblarea obrajilor,<\/li><li>Exerci\u0163ii pentru v\u0103lul palatin: imitarea c\u0103scatului, exerci\u0163ii de deglutitie.<\/li><\/ul><p><strong>Aceste exerci\u0163ii se fac numai \u00een faza ini\u0163ial\u0103, \u00eenainte de articularea sunetelor, iar apoi se vor folosi numai acele exerci\u0163ii care sunt necesare impostarii sunetului. <\/strong><\/p><p><strong>Educarea respira\u0163iei.<\/strong><\/p><p>\u00a0\u00cen general, tulbur\u0103rile de limbaj se \u00eenso\u0163esc de labilitatea ritmului respirator, c\u00e2t \u015fi de deficien\u0163e ale tipului de respira\u0163ie. Exerci\u0163ii de respira\u0163ie se vor centra pe dou\u0103 coordonate:<\/p><ul><li>Dezvoltarea respira\u0163iei nonverbale prin exerci\u0163ii pentru expiratie: sufl\u0103 nasul, stinge lum\u00e2narea, umfl\u0103 balonul, etc, exerci\u0163ii pentru inspira\u0163ie: miroase florile, c\u00e2inele la v\u00e2n\u0103toare, inspira\u0163ie diferen\u0163ial\u0103<\/li><li>Dezvoltarea respira\u0163iei de tip verbal: exerci\u0163ii de pronun\u0163ie a vocalelor, prelung , rar\u0103, exerci\u0163ii de pronun\u0163ie \u00eentr-o expira\u021bie, a unei consoane, exerci\u0163ii ritmice de respira\u0163ie \u00eenso\u0163ite de mi\u015fcare \u015fi c\u00e2ntec ( de ex: \u00een timp ce merge copilul num\u0103r\u0103 sau c\u00e2nta)<\/li><\/ul><p>Exerci\u0163ii de respira\u0163ie cer un spa\u0163iu aerisit \u015fi se efectueaz\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 oglinzii, la \u00eenceput \u00eempreun\u0103 cu logopedul \u015fi apoi tot mai mult independent. Aceste exerci\u0163ii sunt eficiente la \u00eenceputul orelor de terapie, dar \u015fi \u00een momentele c\u00e2nd intervine oboseala.<\/p><p><strong>Dezvoltarea auzului fonematic<\/strong><\/p><p>Auzul fonematic este o particularitate a auzului uman prin care sunetele vorbirii sunt percepute c\u0103 elemente semantice sau foneme. Tulburarea auzului fonematic se refer\u0103 la lipsa de maturizare a acestei particularit\u0103\u0163i \u015fi la lipsa de exersare a laturii expresive a limbajului verbal.<\/p><p>\u00cenainte de a-l \u00eenva\u0163a pe copil s\u0103 pronun\u0163e corect trebuie f\u0103cute exerci\u0163ii de \u201eanaliz\u0103 auditiv\u0103\u201d a sunetului afectat. Aceste exerci\u0163ii se vor face \u00eempreun\u0103 cu exerci\u0163iile de articulare a sunetului.<\/p><ul><li>imitarea sunetelor din natur\u0103 \u015fi pronun\u0163area de onomatopee, de exemplu : \u015farpele: s-s-s<\/li><li>paronime pronun\u0163ate \u00een serii: p\u0103-pe-pi-po-pu ba-be-bi-bo-bu<\/li><li>diferen\u0163ierea consoanelor surde de cele sonore: papa- baba<\/li><li>transformarea cuvintelor prin \u00eenlocuiri de sunetet<\/li><li>analiza fonetic\u0103: indicarea primului sunet\/ ultimul sunet al cuvatului<\/li><li>pronun\u0163area ritmic\u0103<\/li><li>jocuri hazlii: \u201dc\u0103 \u0103la m\u0103r, c\u0103 la par, c\u0103 la dinte, din\u021bela\u0219, ie\u015fi afar\u0103 iepura\u015f.<\/li><li>fram\u00e2nt\u0103ri de limba: licurici cu aripi mici \u015fi cu lampa de pitici ce tot vezi pe c\u00e2mp aici?<\/li><\/ul><p>Unele dintre aceste exerci\u0163ii se pot realiza, cu u\u015furin\u0163\u0103, \u00eempreun\u0103 cu p\u0103rin\u0163ii. Este util ca acest lucru s\u0103 se realizeze c\u00e2t mai des, iar copilului s\u0103 i se explice care este rolul lor. Este important\u0103 implicarea \u015fi motivarea copilului \u00een vederea corect\u0103rii. Dac\u0103 se realizeaz\u0103 colaborarea \u00eentre p\u0103rin\u0163ii \u015fi logoped, respectiv educatoare, cu succes, progresele vor fi sesizate mai cur\u00e2nd, \u015fi ele vor fi prilej de bucurie pentru\u00a0 copil.<\/p><p>Corectarea tulbur\u0103rilor de limbaj presupune un num\u0103r variabil de \u015fedin\u0163e, \u00een func\u0163ie de dificult\u0103\u0163ile pe care le \u00eent\u00e2mpin\u0103 copilul, dar \u015fi de felul \u00een care el evolueaz\u0103 pe parcurs. Fiecare copil are un ritm al sau \u015fi de aceea nu se pot ob\u0163ine rezultate imediate.<\/p><\/div>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>La \u00eenceput, copilul \u00eenva\u0163\u0103 pronun\u0163area sunetelor prin imita\u0163ie \u015fi prin joc, apoi realizeaz\u0103 cuvintele, propozi\u0163iile \u015fi frazele. \u00cen acest proces de \u00eensu\u015fire a limbajului oral, aproape to\u0163i copiii mici prezint\u0103 probleme de tip dislalic. Unele trec neobservate, dar altele, netratate la timp pot crea complexe, pot \u00eempiedica \u00eenv\u0103\u0163area \u015fcolar\u0103 \u015fi pot constitui o piedic\u0103 \u00een [&hellip;]<\/p>","protected":false},"author":2,"featured_media":4084,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_mi_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-4098","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-uncategorized"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/autismhope.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4098","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/autismhope.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/autismhope.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/autismhope.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/autismhope.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4098"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/autismhope.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4098\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4103,"href":"https:\/\/autismhope.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4098\/revisions\/4103"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/autismhope.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/media\/4084"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/autismhope.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4098"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/autismhope.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4098"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/autismhope.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4098"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}